Anonim.Istanbul

NO8

Proiectul No 8 este cea mai nouă fază în care se află povestea unei clădiri ce a suferit o serie de renovări, încă de când a fost construită. În timpul transformării acestei construcții dintr-o simplă clădire de birouri într-un centru social multifuncțional, scopul intervenției era de a depăși și rezolva problemele structurale pe care aceasta le prezenta, de a o aduce la standardele noii funcțiuni ce urma a fi instaurată, de a-i da o întrebuințare limbajului architectural care își creează propria-i dinamică pe baza identității pe care o are atât în ceea ce privește interiorul, cât și coaja clădirii.

Cladirea No. 8, rămasă neocupată, a reușit în final să găzduiască centrul social Protel, o companie de software-uri care putea include multiple funcțiuni într-un spatiu foarte mic de birouri. După discuțiile legate de program, s-a luat decizia de a folosi 2 etaje drept birouri, 1 etaj drept restaurant și cafenea, 1 etaj alocat spațiilor multifuncționale de întâlnire ce conține inclusiv un studio muzical, ultimele etaje rămânând a fi folosite drept spații pentru activități sportive.

În timpul renovării, înălțimea etajului care era de 240 cm, era cea mai mare restricție a proiectului, întrucât înălțimea nu permitea poziționarea infrastructurii în tavan; a fost nevoie de soluții speciale pentru a asigura ventilarea aerului în întreaga clădire. Pe de altă parte, nevoia de a schimba fațada existentă a dus la decizia de a schimba complet coaja clădirii. Această coajă a fost gândită ca o intefață funcțională – definirea unui nou strat detașat de clădire prin care interfața poate fi considerată ca fiind atat exterioară cât și interioară și care acoperă o funcțiune de umbrire prin utilizarea unui strat permeabil de metal.

La rezolvarea sistemului de ventilare a aerului am folosit un sistem tubular făcut din material textil, care reduce sunetul, distribuie aerul în mod egal / omogen și crează un effect fin și ușor. Interfața funcțională dintre fațada existentă și noua coajă a fost folosită pentru a găzdui sistemul tubular, întrucât nu era destul spațiu în interior.
Când sistemul tubular a devenit vizibil pe coaja fațadei, ne-am decis s-a aplicăm un cod de culori pentru fiecare etaj, asigurând o sistematizare atât a designului, cât și a implementării acestuia.