Photo by Dana Milea & Mihai Zachi, Mokpo, Coreea de Sud, 2019

[Pregătirea]

Săptămâna trecută. Am petrecut 4-5 ore întrebând vreo 50 de bucureșteni, nativi sau adoptați, cu vârste între 25 și 55 de ani ce-ar prefera: un apartament de bloc sau o casă «pe pământ». Bine, întrebarea nu a fost chiar atât de simplă. Apartamentul nu era chiar unul oarecare. Era idealul. Casa, pe de altă parte, era departe de ideal. Era doar minimum posibil. O locuință individuală pe un lot mic. 150 mp. Cel mai mic lot construibil.

Răspunsul a fost, invariabil, «casa» și nimeni nu a mai avut nimic de adăugat.

 

Și atunci nu poți să nu te întrebi…

 

[Premisa]

…dacă toți bucureștenii stau în case individuale, pe loturi de 150 mp,…

 

[Întrebarea]

…cât ar ocupa zona rezidențială din suprafața orașului?

 

Mai mult decât ocupă acum? Mai puțin? La fel de mult? Ar ocupa toată suprafața orașului? Ar depăși-o? Știți? Nu știți? Faceți o presupunere. Dați cu banul, pariați, nu stați prea mult pe gânduri. Vreți să vă inspirați din ce-au zis alții? Fie, dacă insistați… mare parte au afirmat, pe nerăsuflate, «mult», «mai mult decât ocupă acum», ba «mai mult decât suprafața orașului», «nu încape în interiorul centurii». Mergeți pe mâna lor?

 

[Dezvoltarea]

Partea întâi: ce suprafață are Bucureștiul?

Pare o informație ușor de aflat. Tempo Online spune aproximativ 23.800 ha. Dar sursele se contrazic. Primăria Muncipiului București (PMB) amintește doar de 22.800 ha.

Pentru a avea un sistem de referință, facem un al doilea set de presupuneri și de aproximări:

1. Limita suprafeței Bucureștiului este în interiorul centurii;
2. Centura este un cerc;
3. Diametrul cercului are 21 de km, deci raza are 10,5 km (10.500 m).

Suprafața din interiorul centurii are 3,14 x 10.500 mp. Asta face 346.185.000 mp. Adică 34.618,5 ha. Număr greu de manipulat în calcule ușor de urmărit, într-un articol de duminică. Simplificând grosolan vom lua în calcul 35.000 ha.

Uitându-ne la un plan, valorile date de Tempo și de PMB par plauzibile, orașul ocupă vreo 60-65% din suprafața din interiorul centurii. N.B. Ce mai contează 1.000 ha în aproximările noastre?

 

Partea a doua: ce suprafață ocupă zona de locuire din premisa noastră?

Alt treilea set de presupuneri și de aproximări:

1. În București locuiesc aproximativ 2 milioane de persoane;
2. Familia tipică este formată din 3 persoane;
3. Din punctele 1 și 2 reiese că avem în jur 666.666 de familii în București. Alt număr greu de manipulat. Pentru simplicare vom considera că avem 700.000 de familii;
4. Fiecare familie locuiește pe o parcelă de 150 de mp.

În aceste condiții suprafața totală ocupată de locuire este  700.000 x 150 mp. Deci 105.000.000 mp. Adică 10.500 ha.

 

Partea a treia: coroborarea răspunsurilor de la Partea întâi și Partea a doua

Matematica elementară ne spune că zona de locuire din premisa noastră încape fără dificultate în suprafața actuală a orașului. Chiar și în versiunea cea mai înghesuită, cea cu suprafața totală de  22.800 ha, zona de locuire ar ocupa doar aproximativ 46% din suprafața orașului. Bineînțeles procentul scade pe măsură ce suprafața totală considerată este mai mare: 44% din 23.800 ha, respectiv 30% din 35.000 ha, suprafața interiorului centurii.

Este adevărat. Suprafața aceasta de 10.500 ha reprezintă numai loturile lipite unele de altele, fără nicio cale de acces. Dar, chiar dacă la suprafața aceasta am mai adăuga încă vreo 20% pentru drumuri, zona noastră rezidențială, acum de 12.600 ha, tot ar încăpea în interiorul suprafeței actuale a orașului. Ar ocupa doar ceva mai mult: cca. 55% din 22.800 ha, 53% din 23.900 ha, respectiv 36% din 35.000 ha.

Vă surprinde? Vă așteptați la altceva? Cât de corectă a fost presupunerea voastră? Ați nimerit-o?

 

Partea a patra: un început de discuție superficială lăsat în aer

Dacă toți bucureștenii ar fi ca cei 50 cu care am stat de vorbă, aș zice că ar trebui să fie foarte mulțumiți toți, de-ar locui în case pe loturi de 150 mp. Toți. La fel. Doar trăiesc alegerea pe care voluntar au făcut-o și nimeni nu a avut nimic de adăugat, nu?