Call for projects

ATTEMPTS, FAILURES, TRIALS AND ERRORS

Proiect realizat de Asociația 2580 în colaborare cu Salonul de Proiecte București, ZEST Collective, NOD makerspace București, Piksel Festival Bergen (Norvegia), Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Universitatea Națională de Arte București, Universitatea din Oradea, Kaustik.

Proiect finanțat de AFCN – Agenția Fondului Cultural Național, Norwegian Art Council și de Asociația Norvegiană pentru Arte și Meserii.

Propunerile vor fi prezentate la Salonul de Proiecte București în perioada 21 februarie – 1 aprilie 2018 după o primă expunere în cadrul festivalului Piksel de la Bergen, Norvegia.

Proiect inițiat de Tincuța Heinzel și Hillevi Munthe.

Data limită de trimitere a propunerilor: 5 februarie 2018.

APEL LA LUCRĂRI, PROTOTIPURI, MOSTRE ȘI PROIECTE RATATE

Apel la lucrări, prototipuri, monstre și proiecte ratate

Așteptăm documentații vizuale (fotografii, video), mostre, documentații tehnice și mărturii despre:

• Încercări de dezvoltare de produs ratate sau refuzate;
• Încercări și rateuri de produse și prototipuri;
• Produse și prototipuri depășite;
• Lucrări și prototipuri nefuncționale;
• Proiecte științifice și publicații refuzate;
• Mostre de cod și buguri de protocol;
• Probleme etice întâlnite în procesul de dezvoltare tehnologică.

Autorii sunt chemați nu doar să trimită documentația proiectelor lor ratate sau refuzate, dar să ofere, de asemenea, o perspectivă reflectată legată de încercările lor și de destinul acestor proiecte. Aplicațiile se vor trimite on-line, pe site-ul proiectului ( https://trials-and-errors.com/ ) sau prin email la următoarea adresa : tinca@textiltronics.com. Vă rugăm să oferiți detalii despre datele proiectelor, o scurtă descriere, desene, diagrame tehnice, coduri, fotografii și videouri ale lucrărilor de artă, prototipurilor și produselor ratate, o notă reflexivă legată de încercările voastre, detalii despre proiecte și destinul lor.

Website-ul proiectului va prezenta într-o manieră exhaustivă proiectele primite. Curatorii își rezervă dreptul de a invita câteva dintre propunerile primite pentru a fi prezentate fizic în cadrul expoziției. Organizatorii vor acoperi costurile legate de expoziție și trimiterea prin poștă a lucrărilor invitate spre a fi expuse. O serie de conferințe, ateliere și o tabără de vară vor oferi o perspectivă critică proiectului și principalelor rezultate ale cercetării.

Shih Wei Chieh – laser jacket (2010)

PROIECTUL ATTEMPTS, FAILURES, TRIALS AND ERRORS

Țesături care simt atingerea și emit sunete, haine care emit lumina când nivelul de poluare e prea mare, rochii care își schimbă forma în funcție de nivelul de stres al purtătorului, fulare comunicante, sunt doar câteva din aplicațiile care fascinează când ne gândim la textilele electronice. Dacă e să ne luăm după nivelul de investiții, textilele  electronice și tehnologiile portabile (wearables) se bucură de un real interes. Acest lucru se datorează aplicațiilor textilelor electronice în domenii extrem de diverse: de la domeniul militar (uniforme inteligente) și cel medical (sensorică medicală), la domeniul telecomunicațiilor, designului de interior și al modei.

În același timp, textilele electronice sunt considerate o platformă importantă de încurajare a democratizării științei și tehnicii, de stimulare a interesului pentru știintă și tehnică, în special pentru grupurile mai puțin reprezentate în mediul academic sau industrial (precum prezența femeilor în domeniile tehnice, etc.).

Textilele electronice și inteligente sunt „mai mult decât textile” prin faptul că adaugă un nou substrat materialelor textile tradiționale. Aceste materiale textile noi sunt reactive la stimulii din mediu și performanțele lor pot fi controlate digital. Aceste noi sisteme de textile electronice și inteligente sunt adesea numite „sisteme computaționale moi”, făcând referință la flexibilitatea și lejeritatea materialelor textile, iar produsele care le utilizează sunt parte din ceea ce numim astăzi „calculatoare portabile” sau tehnologii portabile.

Promițând să devină ubicue, textilele electronice și inteligente sunt încă percepute de publicul larg ca parte a investigațiilor tehnice ce promit mult, dar care, în cele din urmă, nu funcționează adecvat. După o primă etapă în care componentele electronice erau atașate țesăturilor textile și bijuteriilor, intrăm într-o nouă fază odată cu integrarea componentelor electronice în structura textilă. Visul calculatorului flexibil este pe cale de a se materializa. Dezvoltarea de materiale reactive este o nouă etapă pe care trebuie să o luăm în   considerare.

În era „prototipajului rapid”, a producției academice mânate de „publici sau dispari” și a competițiilor adresate start-up-urilor, proiectul nostru este, de asemenea, o încercare de a reflecta la boom-ul tehnologic actual și la desuetudinea discursurilor despre inovație. Proiectul încurajează în acest fel o perspectivă ecologică care să ia în considerare întregul ciclu, de la concepție, la consum, uzură și degradare a tehnologiei. Făcând acest lucru, proiectul nostru dorește să pună accentul pe produse depășite, prototipuri ratate, tehnologii și proiecte de e-textile refuzate, și de a lansa o dezbatere critic legată de practicile actuale în design și în mediul dezvoltării tehnice.

Chestionând ideea de ratare și succes tehnologic, proiectul vrea să pună accentul pe capacitatea artei de a analiza într-o manieră critică și, în același timp, poetică și auto-ironică, problematica avansului tehnologic contemporan. Precum într-un demers de investigare, prezentul proiect vrea să arate bogăția proceselor care au avut deja loc și să sprijine o abordare în care creativitatea nu se simte cenzurată de eșec, să critice o infrastructură de dezvoltare deficitară.

Nu trebuie să uităm că artele sunt chemate să adreseze critic mediul în care se manifestă. Mai mult decât mediatori ai științei și dezvoltării tehnologice prin intervenții care vizează spectacularul, artiștii sunt adesea chemați să fie „cultivatori critici”, să interogheze contextele din viața cotidiană.

În contextul economic actual, în care metodele digitale de creație și producție transformă industria pe plan mondial, inovația și creativitatea capătă un rol din ce în ce mai important, în detrimentul unei abordări bazate strict pe productivitate. În consecință, designul capătă un rol central în activitatea de producţie. Tocmai de aceea, cunoașterea și abordarea critică a designului pot să suplinească lipsa unor politici industriale angajate și consecvente.

Căutând să sprijine o abordare critică, proiectul nostru dorește să sensibilizeze atât specialiștii, cât și publicul larg, asupra multiplelor aspecte pe care arta, designul și tehnologia le influențează. Acest proiect de sensibilizare își propune să ofere instrumente de intervenție culturală, socială și tehnică, să încurajeze un mediu de inovație preocupat de problemele sociale și infrastructurale.

În paralel cu expoziția de la „Salonul de Proiecte”din București, vor avea loc o serie de ateliere de fabricație digitală și prezentări, precum și o tabără de vară la Universitatea din Oradea. Toate aceste evenimente urmăresc să faciliteze crearea unei platforme de colaborare și schimb de informații între artiști în domeniul artei, științei și tehnologiei, să trezească în publicul larg gustul pentru explorare tehnică și științifică.

Shih Wei Chieh – laser jacket (2010)

Parteneri media:

Observator Cultural, Arhitext, Zeppelin.