Romană
English
Timișoara – Capitala liniilor de fugă
Fundația Arhitext Design continuă demersul de explorare critică a arhitecturii contemporane din România. Liniile de fugă pornesc acum din Banat. Istoria este cea care ne indică traseul: alături de București, Timișoara a fost locul în
-
Titlu
«Timișoara – Capitala liniilor de fugă»
-
Autori
Arpad Zachi (editor), Vladimir Vinea (coordonator și autor al textelor critice)
-
Editura
Fundaţia Arhitext design
-
Preţ
30 lei
-
ISBN
978-606-8645-10-0
- Catalogul este disponibil la sediul Fundaţiei Arhitext din incinta UAUIM.
- Comenzi online: arhitext@gmail.com
Catalog al expoziției «Timișoara – Capitala liniilor de fugă»
Fundația Arhitext Design continuă demersul de explorare critică a arhitecturii contemporane din România. Liniile de fugă pornesc acum din Banat. Istoria este cea care ne indică traseul: alături de București, Timișoara a fost locul în care, imediat după 1989, a început reconstruirea culturii profesionale. Mai mult însă decât în alte centre ale arhitecturii românești, aici lucrurile s-au așezat în spiritul unei continuități istorice, atât în raport cu trecutul recent, cât și cu durata lungă a istoriei. Fasciculele tematice surprinse de expoziție se ramifică și se reunesc, se intersectează, se împletesc și se suprapun, de-a lungul celor 28 de ani scurși de la Revoluție. Cu moderație și căutând măsura justă a gestului arhitectural, operele ne vorbesc în moduri diferite despre tensiunile inerente și despre posibilitățile mereu amânate ale modernității. O fac însă adesea cu o dezarmantă seninătate. Pentru cultura timișoreană, a fi modern este tot ce poate fi mai autentic, mai firesc și mai tradițional.
CUPRINS
Între modele [modernism în postmodernitate]
Încă de la începutul anilor ‘90, creațiile reprezentative ale arhitecturii timișorene își revendică afinități multiple cu liniile de forță ale modernismului arhitectural, aflat pe atunci în plin proces de reinventare. Dincolo de stiluri, operele majore se constituie drept martori ai unei conștiințe culturale regionale ce depășește granițele disciplinei, racordându-se la actualitatea reflecției intelectuale postmoderne. În acest context, cele mai interesante momente ale celor 28 de ani sunt cele în care arhitectura se eliberează de fidelitatea față de reguli și modele. Ea își regăsește libertatea la intersecția liniilor de fugă ce ordonează realitatea sau, adesea, în spațiul indeterminat și fertil din ochiurile rețelei.
Pandora Boutique — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Hotel Reghina — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Casa Ionescu — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Casa Jumanca — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Casa Maghici — ARHITEKT STUDIO A
Reședința Medeșan — ARHITEKT STUDIO A
Octogon – locuințe grupate — RADU MIHĂILESCU
Extinderea Consiliului Județean — PRODID
Capelă de cimitir — FRANCISC KÖNIG
Conversia unei centrale termice — VITAMIN A
În interiorul modelului [modernism în postmodernitate]
Cadrul cel mai puternic de referință al noii arhitecturi – (neo)modernismul – este un mecanism de ordonare a procesului de creație, generând coerența și rigoarea intelectuală care impregnează mediul cultural timișorean. Interiorul modelului devine locul în care este experimentată o altfel de libertate: cea a oscilațiilor discrete și a infinitei nuanțări. Începând cu prima parte a anilor 2000, aceasta este linia ce descrie emergența unei arhitecturi pe deplin sincrone cu tendințele internaționale. Explorarea aprofundată a surselor se asociază unei tipice prudențe în fața tentației gestului excesiv.
Complexul Hotelier Perla — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Casa Tudor — GEORGETA TRÂMBIȚAȘ
Casă în complexul Integra — CONSTANTIN CIOCAN
Casa Florea — ATELIER TREI
Filiala Băncii San Paolo — BOLTRES ARCHITECTURA
Casa Q — A.C.T.
Clădirea de birouri White Dream — ARCHAEUS & A.C.T.
Casa Tudosie — ATELIER TREI
Casa Harmonia — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Duplex Glad — MIHAI MIRCEA TUDOSE
Dental Praxis — PARASITE STUDIO
Crama din Pâncota — ARHIGEST
Info Point — ARHITEKT STUDIO A
Tectonică și construire
Fără a reprezenta o temă predilectă a gândirii arhitecturale din Timișoara, dimensiunea constructivă se dovedește de-a lungul celor 28 de ani drept o oglindă a momentelor de inflexiune în configurația culturii profesionale. Între surprinzătoarea celebrare a continuității tradiției, la începutul anilor ’90, și explorarea curioasă a non-linearității contemporane, secvențele majore descriu tensiunea crescândă dintre gestul creator și normativitatea tehnologiei, precum și încercarea de a folosi gândirea tectonică drept catalizator al experimentării spațiului arhitectural.
Biserica romano-catolică din Vucova — RADU MIHĂILESCU
Clubul The Note — LEMON
Terasa Zanoni — ARCHAEUS
Casa TG — ARCHAEUS
Biserici înlemnite din Crivina de Sus — VLADIMIR OBRADOVICI
Hidden Nest — DIANA GIUREA
Locuind materialul
Sâmburele ce dă sens arhitecturii timișorene este intim așezat în căldura căminului și în umbra materialului ce însuflețește spațiul. Primul deceniu după Revoluție deschide perspective nebănuite și originale, refuzând dihotomia forțată dintre tradiție și modernitate. O nouă generație de arhitecți va reconfigura apoi – pe alte principii – coerența unei linii de fugă oarecum izolate în ansamblul culturii arhitecturale contemporane. Ceea ce unește toate aceste demersuri este paradoxala reconciliere dintre familiar și stranietate. Înțelegerea arhitecturii este intuitivă, spațiul ne este dat: detaliu și ansamblu, împreună.
Orfelinatul Sancta Maria Hilfe — PRODID
Magazinul Marcelini — PRODID
Casa Herczeg — RADU MIHĂILESCU
Casa Oprișa — RADU MIHĂILESCU
Casa Cioloca — RADU MIHĂILESCU
Casa-grădină — RADU MIHĂILESCU
Casa Roșca — SERGIU OPRIȘE
Clubul și cafeneaua d’Arc — D PROIECT
Casa Moza — D PROIECT
Dealul Cerului — ARCHAEUS
Interiorul suprafeței [către o nouă estetică]
Anii 2000 marchează coagularea unor preocupări consecvente pentru explorarea suprafeței ca instrument al generării și înfășurării spațiului. Deseori, arhitecții timișoreni infuzează această poziție cu o neobișnuită profunzime, atât din punct de vedere conceptual, cât și, mai surprinzător, cu una intrinsecă, desfășurată în adâncimea materialului. Racordându-se cu subtilitate la tendințele contemporane dominante, creația locală este, deopotrivă, o ipostază a unui caracter determinat istoric, în care se regăsește artificialitatea asumată extatic a gestului fondator al Timișoarei: oraș baroc, în care suprafața este infinit mai mult decât simplu înveliș.
Agenția Romtelecom — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Barul Inside — FRIEDRICH SCHMIDT
Magazinul Raris — ARHITEKT STUDIO A
Clubul Blackbox — PARASITE STUDIO
ES / Fabrica de publicitate — PARASITE STUDIO
Barul Atelier — D PROIECT
Apartament, str. 3 August 1919 — ACS STUDIO
Incuboxx — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Barul Aethernativ — RAOUL CHIRICHEȘ
Nostalgia între tradiție și postmodernism
Nostalgia pentru lumea de ieri străbate această linie oarecum izolată a culturii arhitecturale locale. Tocmai caracterul marginal este cel care îi permite să oglindească, ca un barometru critic, oscilațiile non-lineare ale tendințelor dominante. În fundal regăsim însă adesea imposibilitatea recuperării integrale a trecutului. Multiplele nuanțe ale conservatorismului stilistic timișorean descriu de fapt cu acuitate tensiunile și crizele postmodernității. Între căutarea obstinată a autenticității și asumarea condiției divizate a existenței contemporane, arhitectura dă mărturie despre necesitatea și, deopotrivă, despre imposibilitatea vindecării.
Biserica studenților — PRODID
Biserică ortodoxă — BOTESCU M & H ARHITECȚI
Casa Ivănescu — GHEORGHE IVĂNESCU COTUNA
Biserica romano-catolică Sf. Treime din Reșița — FRANCISC KÖNIG
Regenerarea unui imobil, str. Palanca — BOTESCU M & H ARHITECȚI
Reinventarea orașului
Extrem de variate ca scară și intenție conceptuală, numeroase creații timișorene își asumă o excepțională ambiție urbană. Continuând vocația istorică a instituirii spațiului prin proiect, mediul local se detașează prin capacitatea de mobilizare a actorilor urbani către interesul public și binele comun. Regenerarea spațiilor publice – în secvențe succesive de-a lungul celor 28 de ani – coexistă cu acele opere unificatoare, ce dizolvă granițele dintre arhitectură și urbanism. În ultimii ani, un filon deosebit de fertil devine cel al proiectelor experimentale și temporare: catalizatori și martori pentru noi moduri de viață și noi sensibilități.
Piața Badea Cârțan — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Reamenajarea Pieței Traian — D PROIECT
Iulius Mall — RADU MIHĂILESCU
City Business Centre — ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Bastionul Theresia – «Grădina cu Vise» — ARCHAEUS
Reamenajarea piețelor Libertății și Sf. Gheorghe — RADU MIHĂILESCU
Reamenajarea Pieței Unirii — PRODID
Barja – spațiu public pe canalul Bega — D PROIECT
Cazarma U — MENSING TIMOFTICIUC ACHITECTS
Light’s Dances — ARCHAEUS
Proiect editorial finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii
Expoziția este finanțată de:
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.
